Prezentare LEADER

Obiectivul general

Demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală

Abordarea LEADER, prin acţiunile sale specifice va duce la îmbunătăţirea guvernanţei locale şi la promovarea potenţialului endogen al teritoriilor. De asemenea, abordarea LEADER presupune consolidarea coerenţei teritoriale şi implementarea de Acţiuni integrate, ce pot conduce la diversificarea şi dezvoltarea economiei rurale, în folosul comunităţilor. Un alt deziderat îl constituie construcţia instituţională în vederea elaborării şi implementării de strategii integrate ce vor da posibilitatea actorilor din spaţiul rural, reprezentanţi ai diferitelor domenii de activitate, să conlucreze şi să interacţioneze în folosul comunităţilor rurale. Strategiile elaborate şi selectate se vor materializa în proiecte ce vor fi implementate în aria de acoperire a GAL, proiecte ce vor fi sprijinite financiar din fonduri publice la care se va adăuga cofinanţarea privată. Datorită caracterului orizontal al axei 4, ce presupune accesarea mai multor măsuri din cadrul axelor FEADR, impactul acţiunilor implementate prin această abordare este foarte ridicat şi acoperă o arie largă de acţiuni şi beneficiari.

LEADER poate juca un rol important în stimularea unor abordări noi şi inovative pentru dezvoltarea zonelor rurale. Inovaţia va fi încurajată prin flexibilitate şi libertate în luarea deciziei privind acţiunile ce se doresc a fi puse în practică. Inovaţia în zonele rurale poate implica transferul şi adaptarea inovaţiei generată în altă parte, modernizarea formelor tradiţionale de know-how sau descoperirea de noi soluţii la problemele rurale persistente pe care alte instrumente politice nu au reusit să le rezolve într-un mod durabil şi satisfăcător. Acestea pot furniza răspunsuri noi la problemele zonelor rurale. Cooperarea cu alte teritorii incluse în strategiile de dezvoltare locală va facilita transferul şi adaptarea inovaţiilor dezvoltate în altă parte.

Obiectivele specifice

– participarea membrilor comunităţilor rurale la procesul de dezvoltare locală şi încurajarea acţiunilor inovative (spre exemplu, soluţii noi la probleme vechi, introducerea şi dezvoltarea unor produse noi, noi sisteme de piaţă, modernizarea activităţilor adiţionale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.).(măsura 41).
– încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentanţii altor comunităţi din interiorul sau exteriorul ţării (măsura 421),
– stimularea formării de parteneriate, pregătirea si asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală (măsura 431).

Măsuri

Acţiunile ce vor fi întreprinse în cadrul Axei 4, prin intermediul celor 3 măsuri, pot fi sintetizate astfel:

Măsurile 41 şi 421, prin intermediul cărora, se implementează strategiile de dezvoltare locală de către GAL, în teritoriile selectate, oferă posibilitatea atingerii obiectivelor axelor 1, 2 si 3 din FEADR, în concordanţă cu strategia elaborată la nivel local, ce se va materializa prin proiecte realizate individual sau prin cooperare cu alte GAL-uri/parteneriate.

Măsura 431, divizată în două sub-măsuri, respectiv:

• Sub-măsura 431.1 sprijină construcţia de parteneriate public-private, elaborarea strategiilor de dezvoltare locale si pregătirea Planului de Dezvoltare Locală în vederea participării la selecţia GAL-urilor;
• Sub-măsura 431.2 oferă sprijin Grupurilor de Acţiune Locală pentru: cheltuieli de funcŃionare, animare şi dobândirea de competenţe.

Ponderea partenerilor în cadrul Grupului de Acţiune Locală

GAL-urile reprezintă parteneriate public-private alcătuite din reprezentanţi ai sectoarelor:

Public
Administraţie publică (la nivel local şi judeţean – primării, consilii locale, judeţene, etc.)
servicii publice (servicii sociale, de sănătate şi transport, şcoli, universităţi, etc.)

Privat
sector comercial (societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată, etc.);
sector financiar (bănci, instituţii de credit, etc.);
sector agricol (cooperative agricole, grupuri de producători, etc.); organizaţii de întreprinzători;
societăţi de furnizare a serviciilor comunitare (culturale, radio, TV, servicii non-culturale, etc.).

Societate civilă
organizaţii non-profit, asociaţii, fundaţii, federaţii (asociaţii de mediu, asociaţii culturale, sociale, religioase, camere de comerţ, unităţi de cult, etc.);
persoane fizice, grupuri de persoane neînregistrate oficial.

La nivelul decizional din cadrul GAL, reprezentanţii privaţi şi ai ONG-urilor vor reprezenta peste 50%, urmând ca partea publică să reprezinte mai puţin de 50%.

Spaţiul eligibil pentru implementarea axei LEADER

Spaţiul eligibil pentru implementarea axei LEADER îl constituie spaţiul rural definit conform legislaţiei din România (comune şi oraşe) la care se adaugă un număr de 206 oraşe mici (care nu depăsesc 20.000 locuitori). Includerea oraşelor în teritoriul eligibil LEADER va asigura coerenţa teritorială, masa critică necesară din punct de vedere al resurselor umane, financiare şi economice, pentru a susţine o strategie de dezvoltare locală viabilă.

Coerenţa teritorială va elimina riscul ca acţiunile prevăzute a fi implementate într-un teritoriu să întâmpine diverse obstacole prin formarea unui teritoriu compus din mai multe unităţi administrative fără continuitate teritorială şi lipsite de punctul comun reprezentat de un oraş care asigură susţinerea economiei rurale prin relaţiile create în timp între locuitori.

Deşi conform legislaţiei naţionale în vigoare spaţiul rural reprezentat de comune şi sate, şi spaţiul urban compus din oraşe şi sate aparţinătoare ale acestora, este delimitat utilizând anumite criterii, oraşele ce vor fi parte componentă a unui GAL, în marea lor majoritate, au fost create în mod artificial, neavând la bază criterii corecte, aşa încât astăzi se află într-o situaţie contradictorie, deoarece gradul lor de dezvoltare, în cele mai multe cazuri, este precar, iar economia locală se axează în principal pe sectorul agricol. Problemele cu care se confruntă locuitorii acestor oraşe sunt similare cu cele întâlnite în sate şi comune, diferenţiindu-se de fapt doar prin numărul mai ridicat de locuitori din cadrul unităţii administrative, fapt ce duce spre dependenţa locuitorilor din spaţiul rural de localităţi cu o populaţie mai numeroasă, pentru a putea pune în valoare mai bine rodul muncii lor.

Mai mult, pentru asigurarea caracterului rural al teritoriilor sub-regionale bine identificate acoperite de GAL, şi pentru evitarea direcţionării greşite a strategiei şi proiectelor, din aria de acoperire a unui GAL va putea să facă parte un singur oraş, iar în condiţii excepţionale, ce vor trebui argumentate în conformitate cu principiile abordării LEADER, vor fi acceptate două sau mai multe oraşe, dar care să nu însumeze mai mult de 20.000 de locuitori. Totodată, populaţia din oraşele mici nu poate depăşi 25% din numărul total de locuitori dintr-un GAL.

În vederea evitării absorbţiei masive a fondurilor LEADER de către oraşe, organizaţiile ce provin din oraşe având ca responsabilitate şi zona rurală învecinată – consilii judeţene, prefecturi, consilii locale, furnizori de formare, servicii de consultanţă, etc. nu vor avea o pondere mai mare de 25% la nivel decizional. Totuşi, ca excepţie, GAL-ul poate selecta proiecte individuale ce vor fi implementate în totalitate sau parţial în alte oraşe care nu fac parte din aria de acoperire a GAL, atât timp cât proiectul este în beneficiul zonei rurale (de exemplu, un proiect ce include dezvoltarea într-un oraş a unui punct de desfacere a produselor provenite de la ferme aflate în zona rurală învecinată).

Astfel, suprafaţa eligibilă pentru LEADER cuprinde o populaţie de aproximativ 11,7 mil., din care aproximativ 2 milioane provin din oraşe, iar suprafaţa eligibilă pentru implementarea axei LEADER este de 227.000 km2 (207.000 km2 spaţiul rural definit conform definiţiei naţionale, la care se adaugă aproximativ 20.000 km2 suprafaţa deinută de oraşele cu până la 20.000 locuitori). Astfel, 17% din populaţia spaţiului eligibil LEADER poate proveni din oraşe mici şi aproximativ 9% din suprafaţa eligibilă va fi cea deţinută de oraşele mici cu până la 20.000 locuitori.